“Nu este suficient să știi, trebuie să aplici. Nu este suficient să vrei, trebuie să faci.” – Johann Wolfgang von Goethe

Într-o lume unde energia vine adesea la doză, adolescenții par să fie noua țintă preferată a industriei băuturilor energizante. Ah, acele cutii strălucitoare care promit să ne umple de energie și să ne transforme în supereroi pentru câteva ore. Să ne scufundăm în fascinantul, uneori alarmantul univers al băuturilor cu „super-puteri” și să aflăm cum au devenit acestea companionul de încredere al tinerilor dornici de aventuri (și, se pare, de nopți nedormite),  pentru că, să fim sinceri, când vine vorba de copiii noștri, toate mamele devenim detectivi amatori, nu-i așa?

Începem cu niște date, că doar nu suntem aici să ne jucăm! Nu este nicio surpriză că industria băuturilor energizante a cunoscut o creștere fulminantă la nivel global. Potrivit unui raport al “Global Energy Drinks Market”, piața mondială a băuturilor energizante a fost evaluată la aproximativ 55 de miliarde de dolari în 2020 și se estimează că va atinge o valoare de peste 85 de miliarde de dolari până în 2026. Creșterea aceasta astronomică este alimentată în mare parte de popularitatea crescută a acestor băuturi în rândul tinerilor, o piață țintă extrem de receptivă la marketingul agresiv și la promisiunile de vitalitate instantanee. În România, situația nu este deloc diferită. Studiile recente arată că un număr îngrijorător de mare de adolescenți români au încercat cel puțin o dată o băutură energizantă. Un sondaj național din 2021 relevă că peste 60% dintre adolescenți consumă băuturi energizante cel puțin o dată pe săptămână, iar această cifră este în creștere. Acest trend este susținut de disponibilitatea largă a acestor produse în magazine și de campaniile de marketing care asociază consumul de energizante cu un stil de viață activ și modern.

Motivul din spatele acestei creșteri este multifactorial. 

Pe de o parte, avem marketingul extrem de eficient, care nu doar că promovează aceste băuturi ca pe o sursă de energie, ci și ca un accesoriu indispensabil al “tineretului cool și activ”. Marketingul acestor băuturi este o capodoperă în sine. Sportivi, celebrități, evenimente cool – toate sunt folosite pentru a atrage copiii și adolescenții. E ca și cum le-ar spune: “Bea asta și vei fi la fel de cool sau de performant ca idolul tău”. Industria băuturilor energizante este exemplul perfect de adaptabilitate. Companiile nu doar că inovează constant cu noi arome — de la fructe exotice la combinații surprinzătoare precum cafea și cola — dar și cu ambalaje atrăgătoare care strigă “cumpără-mă” de pe rafturile magazinelor. Aceste băuturi nu sunt vândute doar pentru gustul lor, ci pentru întreaga experiență pe care o promit: energie instant, o stare de bine și capacitatea de a rămâne treaz și activ pentru ore în șir. Strategiile de marketing ale acestor companii sunt un amestec sofisticat de psihologie și analiză a tendințelor. Sponsorizările sunt omniprezente — de la festivaluri de muzică și evenimente sportive extreme până la parteneriate cu influenceri și sportivi cunoscuți. Aceste băuturi sunt asociate cu un stil de viață activ, dinamic, chiar rebel, care rezonază puternic cu tinerii în căutare de identitate și apartenență. Efectul reclamelor este profund. Adolescenții, fiind într-o fază de formare a identității, sunt deosebit de susceptibili la mesajele care promovează un anumit statut social sau avantaje personale. O băutură energizantă nu este doar o băutură; este un bilet către recunoaștere și acceptare într-un grup. Este ușor de văzut de ce aceste produse devin atât de populare atât de repede printre tineri.

Pe de altă parte, presiunea socială și ritmul accelerat al vieții moderne îi fac pe mulți adolescenți să caute soluții rapide pentru a face față cerințelor școlare și sociale. Energizantele promit o soluție ușoară, la îndemână, pentru oboseală, stimulând temporar capacitatea de concentrare și nivelul de energie. În ziua de azi, adolescenții sunt bombardați nu doar cu teme și proiecte, ci și cu așteptări de a excela în activități extracurriculare, sociale și sportive. Fie că vor să se simtă mai alerti pentru un examen important sau să aibă energie pentru o competiție sportivă sau pur și simplu să fie “pe val” la o petrecere, mulți tineri se văd în situația de a apela la aceste băuturi pentru un boost rapid de energie. Această tendință este adesea întărită de cultura populară și de media, care glorifică rezistența la oboseală și capacitatea de a face față cu succes multitasking-ului. Băuturile energizante sunt adesea prezentate ca un fel de “elixir magic” care poate transforma o zi obosită într-una plină de succes și dinamism. Această imagine este amplificată de testimonialele și sponsorizările din partea celebrităților și sportivilor, care par să susțină promisiunea că energizantele pot îmbunătăți performanța și starea de spirit.

Cu toate acestea, ceea ce nu se discută suficient sunt efectele secundare ale acestor băuturi. Este esențial să înțelegem că adolescența este o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, care continuă să se maturizeze până în jurul vârstei de 25 de ani. Acesta este motivul pentru care consumul de băuturi energizante în rândul tinerilor nu este doar o problemă de moment, ci unul care poate avea repercusiuni pe termen lung asupra sănătății lor fizice și cognitive.

Energizantele sunt adesea promovate ca un ajutor miraculos pentru concentrare și energie, dar ce spune de fapt cercetarea despre legătura dintre aceste băuturi și învățătură? Pe etichetele băuturilor energizante, promisiunile sunt mari: mai multă energie, o concentrare îmbunătățită, o performanță fizică și mintală superioară. Sună bine, nu-i așa? Dar realitatea este puțin mai complicată. 

Cafeina și zaharurile — ingredientele principale din majoritatea băuturilor energizante — pot da, într-adevăr, un impuls temporar de alertă, dar efectele pe termen lung nu sunt atât de roz. Cafeina stimulează sistemul nervos central, ceea ce poate duce la o stare temporară de „trezire” și concentrare. Totuși, cercetările indică faptul că acest lucru poate fi de scurtă durată și adesea urmat de un „crash” — o cădere a nivelului de energie și alertă. În cazul copiilor și adolescenților, al căror sistem nervos este încă în dezvoltare, aceste fluctuații pot fi chiar mai accentuate. Zahărul adăugat în multe băuturi energizante poate crea, de asemenea, probleme. Deși zahărul poate oferi o explozie rapidă de energie, aceasta este de obicei urmată de o scădere bruscă a glicemiei, ceea ce poate afecta capacitatea copilului de a se concentra și a rămâne atent. Studiile arată că un nivel stabil de glicemie este mult mai benefic pentru funcționarea cognitivă decât vârfurile și scăderile rapide.

Un alt aspect îngrijorător este dezvoltarea dependenței de cafeină. La fel ca adulții, copiii și adolescenții pot dezvolta toleranță la cafeină, ceea ce înseamnă că efectele stimulative vor fi din ce în ce mai reduse. Aceasta poate duce la un ciclu nesfârșit de consum crescut pentru a obține aceleași efecte, afectând negativ atât sănătatea fizică, cât și pe cea mentală. Conform unui studiu publicat în „Journal of Pediatrics”, adolescenții care consumă băuturi energizante regulat au raportat o calitate a somnului mai slabă și o stare de nervozitate crescută. Un somn insuficient este strâns legat de scăderea performanței academice, deoarece odihna este esențială pentru procesarea și reținerea informațiilor noi.

În România, tema consumului de băuturi energizante de către minori este una destul de sensibilă și, din păcate, încă insuficient reglementată. Chiar dacă discuțiile despre necesitatea unei legislații mai stricte au fost aprinse în ultimii ani, progresele concrete sunt încă lente. Să explorăm împreună detaliile și complexitățile acestei probleme pentru a înțelege mai bine ce măsuri sunt necesare pentru protecția copiilor noștri. În prezent, legislația românească nu impune restricții specifice privind vânzarea băuturilor energizante minorilor. Acest lucru este surprinzător, mai ales în comparație cu alte țări din Europa, unde există vârste minime pentru cumpărarea acestor produse. De exemplu, în Lituania și Letonia, vânzarea de băuturi energizante este interzisă persoanelor sub 18 ani, în timp ce în Marea Britanie, multe magazine au politici voluntare de a nu vinde aceste băuturi celor sub 16 ani. În România, au existat câteva inițiative legislative care au propus restricționarea accesului minorilor la băuturi energizante. Una dintre propunerile recente sugera interzicerea vânzării de băuturi energizante către și de către minori în spații precum școli și instituții educaționale, precum și în imediata apropiere a acestora. De asemenea, se discută posibilitatea introducerii unei taxe speciale pe aceste produse, similar cu taxa pe zahăr, pentru a descuraja consumul excesiv.

În concluzie, în timp ce promisiunea unei soluții rapide pentru lipsa de energie poate fi tentantă, beneficiile pe termen lung ale unui stil de viață sănătos sunt incomparabile. Să ne amintim că nu există substitut pentru un somn bun, o alimentație echilibrată și exercițiile fizice – acestea sunt adevăratele surse de energie pentru copiii noștri. Ca părinți, este important să încurajăm aceste obiceiuri alternative sănătoase care să ofere copiilor energia de care au nevoie fără efectele secundare negative ale băuturilor energizante. Snack-uri sănătoase, o alimentație bine echilibrată, hidratarea adecvată și activitatea fizică regulată sunt mult mai eficiente în susținerea unei bune funcționări cognitive și fizice.